Am rămas fără smartphone și timp de o săptămână am folosit vechiul Nokia 3310

Din cauza unor circumstanțe neprevăzute, am rămas fără smartphone, și pentru că fără comunicare sunt ca fără de mâini, am găsit printre jucăriile copiilor mei vechiul meu telefon Nokia 3310 și o săptămână l-am folosit. A fost o experiență interesantă care mi-a schimbat viața.

Ziua 1

Dimineața am privit peste geam, aveam senzația că ceva îmi lipsește.

O oră pentru a ajunge la muncă este foarte mult. Eram gata în 15 minute.

În drum spre muncă, am observat că nu merg singur ci sunt înconjurat de multă lume, am zâmbit tuturor, am salutat toți pasagerii. În jurul meu nu este nimeni, toți mă ignoră, oamenii se tem să stea lângă mine.

Am reușit să îmi fac munca în 4 ore. Șeful m-a lăudat și mi-a dat mai multe sarcini. Jocul Șarpe e chiar un joc foarte bun, adevărul este că a trebuit să mă obișnuiesc să folosesc butoanele, dar mi-am antrenat abilitățile motrice.

În timpul cinei am vorbit cu soția mea. Se pare că avem multe probleme care trebuiesc rezolvate.

Am făcut temele pentru acasă cu copii. Multiplicarea fracțiunilor zecimale este o operațiune complicată. Acum stau și citesc manualul de matematică pentru clasa a 4-a.

Ziua 2

Ca de obicei m-am trezit cu o oră înainte de a merge la serviciu. Am pregătit micul dejun. Copiii mi-au spus că omleta cu șprotă nu este gustoasă. Nu înțeleg ei nimic în ale mâncării.

În toaletă am găsit o revistă de integrame vechi. M-am simțit foarte deștept.

În autobus iarăși am zâmbit tuturor și am salutat pasagerii, toți iarăși s-au îndepărtat de mine.

La serviciu am reușit să rezolv toate sarcinile în doar 3 ore. Șeful m-a lăudat în prezența tuturor și mi-a dat alte sarcini. Colegii m-au privit răutăcios și au încetat să mai vorbească cu mine.

Jocul Șarpe e foarte interesant. Mă dor degetele ca după 5 ore de cântat la chitara.

Îmi amintesc că pot cânta la chitară. Am decis să cânt puțin după cină. Degetele dor ca după jocul șarpelui.

Fracțiunile zecimale se multiplică la viteza calculatorului. Copii mă privesc cu mai mult respect.

Ziua 3

Omleta cu cârnați e pe placul copiilor. Ciudat că cea cu șprote nu le place. Văd în ochii soției mele un sentiment de recunoștință. E foarte plăcut.

Șoferul autobusului salută pe toată lumea. Am observat că oamenii nu se mai sperie când sunt salutați, dar oricum în ochii lor citesc o urmă de suspiciune.

Am făcut toată munca în 2 ore. Șeful m-a lăudat și a promis că-mi va da un premiu. Colegii mă privesc cu invidie.
Șarpele a mâncat atât de multe pătrate că îmi ocupă tot ecranul.

Am ajuns acasă. Am pregătit cina, paste cu șprote. Copii au mâncat totul din farfurie. Ciudat, câinele stă nemișcat sub masă și de la el miroase a șprote.

În pivniță am găsit un proiector de diapozitive și împreună cu copii ne-am uitat la povești. Copii mi-au zis ca e un desen animat prea lent.

Soția m-a rugat să atârn o fotografie pe perete. Când am bătut cuiul, mi-am lovit degetele. E foarte dureros!

Ziua 4

Soția s-a trezit cu o oră mai devreme decât mine și a pregătit dejunul. Ciudat, șprote nu mai sunt, trebuie sa cumpăr.

Înainte de a merge la serviciu, mi-am sărutat soția și am îmbrățișat copii. E plăcut.

Șoferul a salutat toți pasagerii. În ochii lor am văzut bunătate. Toți se salutau și își zâmbeau.

La lucru am făcut totul într-o oră. Experiența, nu ai ce îi face. Șeful m-a lăudat și mi-a oferit postul de adjunct.

Acasă, am reparat toate prizele, o masă, am vopsit pervazul.

Copii m-au rugat să mă joc cu ei. Le-am arătat cum se joacă piatră, foarfece, hârtie. Chiar în al 2-lea minut, am început să pierd.

Ziua 5

Am luat de la reparație smartphone-ul. Am șters toate jocurile. Am lăsat doar jocul Șarpelui (Snake).