Învățați-i pe copii să rezolve aceste 3 probleme

Mulți părinți sunt obsedați de ideea egalității cu copiii. Însă această idee este periculoasă pentru viață și în special pentru psihicul copiilor. Deoarece adevărata egalitate vine cu egalitatea de posibilități și șanse care sunt doar rezultatul muncii proprii. Și dacă copilul nu conștientizează acest lucru, el este condamnat la eșecuri sociale permanente.

Pentru a alege metoda cea mai potrivită de educație a copiilor trebuie mai întâi să înțelegeți care este scopul și sarcinele principale a creșterii copiiilor.

Scopul educației – este de a învăța o persoană să rezolve 3 probleme esențiale:

– Cum să-și reglementeze emoțiile și necesitățile independent și nu cu ajutorul altora.

– Cum să se asigure pe sine și să-și asigure nevoile personale fără ajutorul cuiva.

– Cum să se realizeze independent în societate fără ajutorul altor persoane.

Asta este tot! Restul este neesențial și nu poate înlocui aceste 3 sarcini, deoarece dacă ați născut un copil, sunteți obligat să vă asigurați că copilul dvs va putea rezolva aceste 3 probleme.

Inegalitatea este capabilă să motiveze dezvoltarea abilităților copilului și este un stimulent suplimentar pentru ca copil să vrea să se dezvolte. Atâta timp cât copilul crede că este în poziție de egalitate cu părinții, el nici nu are nevoie să depună efort pentru a învăța, astfel încât să poată rezolva aceste 3 probleme.

Părinții nu au cum să fie în poziții de egalitate cu copiii atâta timp cât ei nu pot să rezolve aceste 3 probleme pe cont propriu. Inegalitatea persistă dacă părinții continuă să evalueze și să se dezvolte, deoarece înțelepciunea nu are efect retroactiv, iar părerea acestor părinți va avea întotdeauna mai multă pondere decât opinia celui mai deștept copil.

Lipsa respectului față de experiența și înțelepciunea unei persoane mai în vârstă, care are abilități, posibilități și o calificare – este dovada needucației. Iar acest nerespect, în consecință este cauza tuturor problemelor cu care se ciocnește copilul, care a decis că el deja este egal cu cei, care de fapt nu au cum să fie egali cu el.

Ideea egalității corupe și impune iluzii în mintea copiilor precum că ei au aceleași puteri ca și părinții. Dar acest lucru este o aberație!

Până la vârsta de 21 de ani copilul trebuie să învețe câteva reguli simple:

1. Nimeni nu îi este dator cu nimic.

2. Regulile sunt stabilite de cel care plătește.

3. Unicitatea și geniul sunt motive pentru dezvoltarea sentimentelor de importanță și mândrie proprie, dar în viața reală aceste calități nu valorează nimic.

4. Importanța reală a unei persoane depinde de abilitățile sale – de a construi interacțiuni sociale, de a-și vinde produsele și serviciile. Aceste abilități, aduc rezultate reale sub forma unei libertăți financiare și psihologice și independență față de alte persoane.

5. Încercările de a comunica pe picior de egalitate cu cei care plătesc pentru copil și îi rezolvă toate problemele – sunt o grosolănie. Vrei să-ți stabilești propriile reguli – plătește.

6. Pentru ca ceilalți să-ți respecte limitele, gusturile și necesitățile, trebuie să meriți acest lucru contribuind personal la cauza comună. Autoritatea nu cade din cer.

7. Dezvoltarea în viitor depinde de condițiile prezentului. Condițiile ideale duc la degradare și nu dezvoltă nimic, iar dacă copilul dorește singur să-și schimbe realitatea – el trebuie să accepte condițiile jocului așa cum sunt acum, cu toate limitele, restricțiile și problemele.

Anume aceasta este calea cea mai scurtă spre succes, prosperitate și libertate deplină.